Monumentul de la Straja, botezat al Tineretului, se
ridică la 9 kilometri de oraşul Murfatlar (Basarabi), în zona fostului sat
Straja, ras de comunişti pentru traseul Canalului Dunăre-Marea Neagră. Este
înălţat pe un soclu de beton, de aproape 10 metri, cu 12 coloane adânci de 20
de metri, şi este lucrat din oţel inoxidabil. Statuia, fără soclu, are 38 de
metri înălţime.
Opera de artă
întrupează un înger fără aripi - mai degrabă o flacără stilizată pentru ochiul
necunoscătorilor. Creatorul său, renumitul artist plastic Pavel Bucur (73 de
ani) a rămas printre puţinii care îi mai ştiu importanţa.
„Ideea de a construi acolo un monument a fost
al conducerii Uniunii Tineretului Comunist din vremea aceea. UTC-ul a plătit
din fondurile sale 10 kilometri din lucrările la Canalul Dunărea-Marea Neagră.
Au dorit să lase generaţiilor viitoare un simbol al întregului Canal“, a povestit
sculptorul.
Selecţia machetelor, aprobarea
proiectului, construcţia bucată cu bucată, au durat mai mult de trei ani.
Proiectul iniţial cuprindea grupuri sanitare, generator de lumină, balize
pentru avioane şi elicoptere, loc de aterizare pentru elicopter, rondo pentru
coloanele oficiale, dar şi un amfiteatru în care urmau să se suţină spectacole
în aer liber.
Deși aripile -
prevăzute în machetă, dar înlăturate de constructori din cauză că puneau în
pericol structura de rezistenţă - nu mai există, opera transmite ideea de zbor.
„Este un înger alb, un înger al libertăţii, în sensul în care omul, când îl
vede, să se simtă şi el legat de natură, de cer, să simtă că zboară, pentru că
toţi dorim să ajungem în cer“, spune Pavel Bucur. După
Revoluţia controversată din 1989, Monumentul Tineretului a intrat în uitare.
Abia în 2000 a revenit în atenţie când o bandă de hoţi întreprinzători s-au
înarmat cu ultilaje şi au demontat bucată cu bucată cele trei basoreliefuri.
Ficare dintre plăcile de bronz cântărea între 14-19 tone. S-au
furat și plăcile de inox de la baza monumentului, dar şi literele din bronz de
pe soclu, care adresau următorul mesaj: „Generaţiile viitoare să ştie că ne-am
sacrificat pentru înălţarea Patriei“.
Valoarea materialelor
investite a fost incomensurabilă. Doar plăcile de bronz sculptate,
înfăţişându-i pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, dar şi scene muncitoreşti de la
construcţia Canalului, pot fi estimate la milioane de lei, fără a mai calcula
valoarea artistică, iar oţelul din care a fost fabricat îngerul a fost ales
după nenumărate probe, tocmai ca să reziste intemperiilor.
Prima problemă a
monumentului a survenit chiar la inaugurare: în 1987, cu câteva zile înainte de
eveniment, tatăl Tovarăşei a murit. Inaugurarea a fost făcută abia după căteva
luni, în primăvara lui 1988.
Are aproape 50
de metri înălţime, cu tot cu soclu. Monumentul este comparabil cu Statuia
Libertăţii din SUA. S-au făcut propuneri pentru mutarea monumentului lângă Autostrada
Soarelui, dar sculptorul nu a căzut de accord. In acest fel monumental ar fi fost cu adevărat
cunoscut, dar a rămas stingher și admirat numai de pe vasele ce străbat
canalul. Despre existența acestui monument aproape că nu s-a cunoscut în țară și nu i s-a făcut nici o promovare internă sau internațională.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu