Scãrile
din interiorul castelului şerpuiau în direcţia acelor de ceasornic. Acest mod
de construire servea unui scop foarte concret. Asediatorii care urcau erau
dezavantajaţi la mânuirea spadelor, deoarece majoritatea se foloseau de mâna
dreaptă în mânuirea armelor. Pe de altã parte asediaților le venea mai uşor sã
lupte la coborâre. Dacã nu aveau de-a face cu atacatori stângaci...
marți, 31 mai 2016
duminică, 29 mai 2016
CASTELUL WINDSOR
In Anglia se află cel
mai vechi și mai mare castel european încã locuit din lume. Acesta este castelul Windsor , în vârstã de 900 de ani, una din
reşedinţele somptuoase reginei Elisabeta a II-a. Iniţial şi acesta se încadra în tipologia
forturilor de lemn, fãcând parte dintr-un ansamblu de 9 astfel de forturi ridicate
de regele William I. Mai târziu s-a transformat într-o construcţie de piatrã,
adãugându-i-se inclusiv un turn rotund de cãtre Henri al II-lea. Eleganța i-a fost conferită de adaosurile și renovărilor succesive pe pacusul veacuilor. Sub
clădirea castelului curge Tamisa care face legătura pe apă cu Londra.
PLANUL HIPPODAMIC
Planul hippodamic
în urbanism, este un tip de organizare a orașului în care străzile sunt rectilinii și
se întretaie în unghi drept, creând insule de
formă pătrată sau dreptunghiulară.
Adjectivul hippodamic este
un derivat al numelui arhitectului antic grec Hippodamos (498-408 e. A), considerat ca unul dintre părinții urbanismului și ale cărui planuri de amenajare erau caracterizate
prin străzi rectilinii și largi care se întretaie în unghi drept.
Planul de tip
hippodamic a fost folosit prima
oară în oraşul Mohenjo Daro (dispărut), din India , cu 4500 de ani în urmă.
Casele în acel oraş erau situate
de o parte şi de altă a străzilor, cu pereţii din spate îndreptaţi spre stradă
pentru a feri gospodăria de soare şi de praful de la căruţe. Orașul avea la cea vreme și un sistem de canalizare eficient.
Planul central al orașului Le Havre recontruit după cel de al
Doilea Război Mondial
Abonați-vă la:
Postări (Atom)