ARHIVĂ FOTO COMUNISTĂ

                             Andrei Ianuarevici Vâșinski, Petru Groza și Gheorghiu -Dej la 14 martie  1945

                         Andrei Ianuarevici Vîșinski, Regina Mamă Elena și Regele Mihai, 6 martie 1945

      Instaurarea guvernului Petru Groza 6 martie 1945 - Gheoghe Gheorghiu - Dej, Petru Groza,
      Gh.Tătărăscu. In capul masei probabil un general rus (Vâșinski ?)

Regele Mihai I și Lucrețiu Pătrășcanu în Parlament - 1 decembrie 1946

 

Regele Mihai, un ofițer aliat și Gheoghiu-Dej de 9 mai 1946 - un an de la victorie 

Gheorghiu-Dej și cele douî fiice. Lica (Vasilica) la stânga și Tanti, fiica cea mică, la dreapta.

Gheoghiu-Dej,Petru Groza, Lotar Rădăceanu și alți membri ai guvernului alături de Vîșinschi, Gen. Vinogradov, Gen. Lusaicov, în vizită la Legația Sovietică cu prilejul reunirii Nordului Transilvaniei la România - 11 martie 1945. Petru Groza în centru între generalii ruși. Gheorghiu-Dej lateral în dreapta.

                                        Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ana Pauker - 1946



www.agero-stuttgart.de 

Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965.„Fototeca online a comunismului românesc”Cota: 7/1965

 O parte a delegaţiilor de peste hotare participante la funeraliile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Dată/loc: Bucureşti, 24 martie 1965 Cota: 134/1954

Conducătorii de partid şi de stat privesc demonstraţia oamenilor muncii din Capitală, cu prilejul zilei de 1 mai 1965.Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965

 Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965. Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 9/1965

 Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965. Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 12/1965

 Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965. Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 14/1965 Ca la CAP

 Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965.Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 15/1965

 Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965.Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 16/1965

Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965 Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 17/1965

  Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965.Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 20/1965

 Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965.Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 23/1965

 Imagine de la Congresul al IX –lea al P.C.R. Dată/loc: Bucureşti, iulie 1965 Cota: 25/1956

Într-una din salile Palatului Congreselor, pe timpul desfăşurării lucrărilor Congresului al IX-lea al P.C.R .Dată/loc: Bucureşti, iulie 1965 Cota: 27/1965

 Congresul al IX-lea al P.C.R.- conducătorii de partid într-un grup de delegaţi. Dată/loc: Bucureşti, iulie 1965 Cota: 28/1965

 Congresul al IX-lea al P.C.R. – Nicolae Ceauşescu se întreţine cu delegatul sovietic şi cu cel chinez.

Dată/loc: Bucureşti, iulie 1965 Cota: 30/1965

 Congresul al IX –lea al P.C.R.- C.C. al P.C.R., ales de către Congres. Dată/loc: Bucureşti, iulie 1965

Cota: 46/1965

Aspect din timpul lucrărilor celui de al VIII-lea Congres al U.T.C- ului. Dată/loc: Bucureşti, iulie 1965 Cota: 1/1966

 Aspect de la semnarea Comunicatului comun cu privire la vizita oficială în ţara noastră a preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia – Iosip Broz Tito Dată/loc: Bucureşti, 23 aprilie 1966 Cota: 16/1966

 Nicolae Ceauşescu la recepţia dată la Snagov, în cinstea zilei de 1 Mai

Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1966 Cota: 31/1966

 Aspect din tribuna oficială cu prilejul demonstraţiei oamenilor muncii din Capitală

Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1966  Cota: 29/1966

Aspect de la semnarea Comunicatului comun cu privire la vizita oficială în ţara noastră a preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia – Iosip Broz Tito

Dată/loc: Bucureşti, 23 aprilie 1966 Cota: 23/1966

Nicolae Ceauşescu la recepţia dată la Snagov, în cinstea zilei de 1 Mai

Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1966 Cota: 35/1966

 Aspect de la recepţia care a avut loc la Snagov cu prilejul zilei de 1 Mai

Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1966 Cota: 50/1966

 Deschiderea oficială a Muzeului de Istorie a Partidului Comunist, a Mişcării Revoluţionare şi Democratice din România  Dată/loc: Bucureşti, 6 mai 1966 Cota: 53/1966

Nicolae Ceauşescu semnând în cartea de onoare a Muzeului de Istorie a Partidului Comunist, a Mişcării Revoluţionare şi Democratice din România Dată/loc: Bucureşti, 6 mai 1966 Cota: 78/1966

Aspect de la adunarea festivă organizată cu prilejul aniversării a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist RomânDată/loc: Bucureşti, 7 mai 1966 Cota: 84/1966

Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Suceava

Dată/loc: Suceava  Cota: 107/1966

Membri ai conducerii de partid şi de stat vizitând regiunea Argeş (Piteşti)

Dată/loc:        Cota: 112/1966

 Membri ai conducerii de partid şi de stat vizitând regiunea Argeş (Piteşti)

Dată/loc: Pitești   Cota: 113/1966

 Membri ai conducerii de partid şi de stat vizitând regiunea Argeş (Piteşti)

Dată/loc: Pitești  Cota: 115/1966

                                          1980 - cozi interminabile la produse alimentare

                                    1 mai 1946 - puține pancarde, puține femei

                                                                            1 mai 1953

MONUMENTUL SUVOROV ÎN ELVEȚIA

La 100 ani după înfrângerea trupelor rusești conduse de generalul Alexandr Suvorov (la 25 septembrie 1799) în Elveția de către trupele franceze, Rusia a primit de la Elveția un mic petec de teren (563 mp) pe locul (la nord de orașul Andermatt) unde își pierduseră viața 700 soldați ruși, ca să ridice un monument (de fapt o cruce gigantică, de 28 m înălțime) în memoria celor căzuți. Petecul de pământ este considerat în mod greșit o exclavă a Rusiei, deoarece aria ține ca drept internațional de statul Elveția. Rusia este doar proprietara ariei (drept civil).

CEL MAI MARE CAMION - BELAZ

Gigantul se numeşte Belaz 75710 şi provine din Belarus. Belaz este un producător de camioane de carieră. Iar moelul 75710 este cel mai nou produs al său. Totodată, este cel mai mare camion de carieră din lume.

Belaz 75710 se foloseşte de acelaşi tip de sistem de propulsie pe care Opel Ampera l-a promovat: maşina se urneşte folosindu-se de patru motoare electrice (dispuse câte unul la fiecare roată), iar motoarele termice sunt folosite doar pentru a alimenta acumulatorii electrici. Spre deosebire de Opel Ampera, Belaz 75710 are două motoare termice. Mai exact, două V16-uri diesel care produc, fiecare, câte 2.332 de cai-putere şi 9.313 Newtoni-metru de cuplu motor. Acestea alimentează cele patru motoare electrice - care livrează, fiecare, câte 1.632 de cai-putere. Inmulțind cu patru se va ajunge la 6.526 de cai-putere. Electric. Cele 8 roţi sunt şi ele gigantice, având un diametru de circa 4 metri fiecare.

Aşadar, este cea mai mare maşinărie electrică din lume. Şi când spunem mare, ne referim la 810-tone total. Are 20,6 metri lungime, 9,8 metri lăţime şi 8,1 metri înălţime. Sistemul de propulsie electric îi conferă tracţiune integrală şi o viteză maximă de 64 de kilometri la oră „la gol”. Iar când este pus la treabă, Belaz 75710 poate căra până la 450 de tone.în regim normal și până la 496 de tone în regim maximal. Este demn de menţionat, are „dimensiuni compacte”

BELAZ­75710

450 mt 496 t Payload Capacity (capacitatea de sarcină utilă)

ROMÂNIA IN STATISTICA EUROPEANĂ

Statistică europeană la adresa României

1. Cea mai bisericoasă Țară din Uniunea Europeană (locul 1 la numĂrul de biserici pe cap de locuitor).

2. Cea mai înapoiată țară europeană (45% dintre români n-au WC în casă, fată de 2% în Europa).

3. Românii au doar jumătate din puterea de cumpărare a europeanului mediu, dar işi petrec timpul liber în mall-uri și hypermarket-uri și contruiesc noi mall-uri și hypermarket-uri, în ciuda crizei.

4. România este țara cu cea mai dură lege anti-arme din lume, singura care iși ține poporul complet dezarmat (motivând prin siguranța populației), dar este țara cu cea mai mare coruptie din Europa – (Curtea de Conturi: din 15 miliarde de euro pe an achiziții publice, 6.2 miliarde se fură, adică 40% ).

5. România este printre puținele țări care interzic complet prostituția (pe motive de moralitate), dar este cel mai mare exportator de prostituate din Uniunea Europeană (peste Rusia și Ucraina), conform EU Observer.

6. România este țara cu cel mai mic șomaj oficial din ultimii 25 de ani, în medie, dar este singura țară unde 50% din familii declară că nu au niciun membru angajat; iar 25% din familii au doar un membru angajat.

7. România este printre țările cu cei mai multi absolvenți de universitate din lume, raportat la populație, dar este țara cu doar 2 universități în top 1000: Universitatea din București ocupă locul 986 și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, locul 987, conform clasamentului realizat de Center for World University Rankings, în 2015.

8. România este țara unde școala este susținută până la sfârşitul liceului (în sensul că liceul e gratuit), dar este pe locul 1 în Europa la școlari analfabeți (30%), iar 42% dintre români cred ca Soarele se învarteşte în jurul Pământului.

9. România este țara cu cel mai mare procent de insatisfacție la adresa clasei politice; românii se plâng în mod constant de corupția și incompetența politicienilor lor. Dar este singura țară unde nu a avut loc nici un miting anti-corupție în ultimii 26 de ani și unde participarea publicului la acțiuni anti-corupție este minimă.

10. România este țara cu cea mai mică absorbție a banilor europeni, dar este țara cu cel mai mare procent de bani europeni furați (din puținul folosit) motiv pentru care Uniunea Europeana a tăiat fondurile pentru infrastructură.

CARAGIALE - AVENTURI AMOROASE

Nottara era cu 7 ani mai tânăr decât Caragiale.

Caragiale si Nottara erau colaboratori si prieteni la cataramă, fapt care nu l-a impiedicat pe dramaturg sa-i facă ochi dulci sotiei actorului - Amelia Wellner.

"Nenea Iancu" a lăsat principiile deoparte, incă o dată, și a ispitit-o pe doamna Nottara, actriță si ea. Intâlnirile amoroase se consumau chiar in patul conjugal al familiei Nottara, până când, inevitabil, sotul încornorat a aflat de adulter.

Intr-o după-amiază, când nimic nu anunța “furtuna” pe Bulevardul Dacia, Nottara (despre care amanții credeau că este plecat în turneu) a deschis ușa dormitorului conjugal și și-a găsit partenera de viață, pe jumatate dezbrăcată, în pat, lângă Caragiale. Culmea e că dramaturgul îi și purta, fără jenă, halatul și papucii lui de casă, lucru care l-a  determinat pe actor să aibă o replică monumentală:

- Coane, am înțeles să-mi iei nevasta, dar și halatul, și papucii?!"

Presa vremii, respectiv ziarele "Democrația" și "România Liberă", a relatat scena: "Balamuc la Teatrul National din cauza boroboatelor directorului (I.L.Caragiale)”. Scandalul pornise de la surprinderea directorului, de către Nottara, în patul soției sale, actrița Amelia Wellner, cu care era căsătorit încă din octombrie 1883.

Din acest moment, nimic n-a mai putut reface relația dintre ei, dovadă că, mai târziu, când Caragiale a fost numit director al Teatrului cel Mare, acolo unde Nottara juca, cel din urmă și-a dat demisia.

Dar Caragiale a avut o aventură și cu Veronica Micle, marea iubire a lui Eminescu.

El avea 28 de ani, era neînsurat, ea avea 30 de ani și era văduvă !

Caragiale era cu 2 ani mai tânăr decât Eminescu. 

Caragiale urma să plece la Viena. Un amic, dorind să fie spiritual:

- Când te intorci de la Viena, să-mi aduci și mie un sifilis vienez!

Caragiale îl intreabă: - Și dacă nu te găsesc acasă, pot să-l las doamnei?

DECIZIA PRIVIND MOARTEA IN ARENĂ

Gestul făcut întotdeauna de împaratul roman în arenă la lupta de gladiatori și hotărâtor cu privire la viața învinsului din arena, a fost denaturat în aproape toate filmele despre romani. Contrar părerii comune, împăratul nu semnaliza prin degetul mare orientat în sus sau în jos viața sau moartea gladiatorului invins. Impăratul, și numai el, era singurul care hotăra soarta învinsului prin semnul palmei, nu al degetului. Dacă cezarul arăta palma deschisă, acesta era ordinul pentru cruțarea vieții, dacă era arătat pumnul încleștat, învinsul era ucis. Nici un gladiator învins nu era ucis fără aprobarea împăratului, în caz contrar celălalt gladiator era acuzat de crimă si avea de înfruntat un lung proces.

ȘI TU BRUTUS ?

In clipele asasinării sale de către un grup de senatori, ultimele cuvinte ale lui Cezar au fost de fapt “Ei bine, si tu ?”,după cum a transmis istoricul avizat Suetonius. Această întrebare i-a fost pusă de Cezar nepotului său Brutus după ce acesta l-a injunghiat și el după ceilalți. Probabil din acesta cauza William Shakespeare a interpretat întrebarea cu subiect “Și tu Brutus?”, pentru a evidenția intenția lui Cezar de a i se adresa personal nepotului său. Ei bine, varianta din opera lui Shakespeare a avut câștig de cauză și a rămas impregnată de secole în memoria tuturor, cu toate că întrebarea, inițial, suna altfel. Conform experților în subînțelesurile latinei, intrebarea” Ei bine, și tu?” adresată lui Brutus ar fi fost de fapt un avertisment, având sensul declarației “Tu vei urma, Brutus”. Cezar era bilingv, fiind un vorbitor în egală măsură de latină și de greacă veche, așa cum erau educați pe timpul său toți patricienii și oamenii culți.

Brutus și Cassius, cei doi trădători și ucigași ai lui Caesar au plătit cu viața doi ani mai târziu în bătăliile de la Phillipi cu Octavianus și Marcus Antonius. Odată cu moartea lui Caesar, în anul 44 e.A, s-a prefigurat cel de al doilea mare război civil roman.

Brutus.

Brutus

Cassius

VOMITORIILE

Unul dintre cele mai persistente mituri despre romani este acela referitor la ospețele lor. Este vorba despre ospețe urmate evident de orgii. Ospețele unei anumite categorii din populație erau cu adevărat pantagruelice, iar participanții mâncau până când își umpleau stomacul până la refuz și erau nevoiți să vomite…pentru a-și putea continua din nou festinul până la epuizarea fizică. Conform mitului acei romani nestăpâniți aveau o cameră destinată exclusiv acestui gest, denumită sugestiv – Vomitoria. Se mai spune că în acele încăperi existau sclavi care introduceau o pană de pasăre pe gâtul celui care vroia să-și elibereze stomacul și existau vase speciale. Acestă poveste este cu adevărat un mit, o invenție.

Vomitorii se numeau, de fapt, pasajele (culoarele boltite) cu trepte sau nu, care permiteau spectatorilor să pătrundă, sau să iasă dinspre locurile rezervate în amfiteatre. Conform studiilor istorice, romanii care se îndopau peste o limită decentă își evacuau conținutul stomacului direct de la ferestrele personale…

ATIA - NEPOATA LUI CAESAR

Preponderent în filme și seriale care au ca subiect Roma antică, în special Holiywood-iene mama lui Octavian Augustus si nepoata după soră a lui Caius Iulius Cezar, nobila Atia, este reprezentata drept o femeie de moravuri foarte ușoare…egoistă, complotistă și maestră a intrigilor politice. Mai mult chiar, și în producții de cinema foarte recente, Atia este reprezentată drept chiar amanta lui Marcus Antonius. In realitate Atia a fost o femeie de înaltă ținută morală (cu specificul Romei antice…). Tacitus spune despre ea că: “ In prezența ei, nici un cuvânt ofensator nu era spus și nici o greșală nu era înfaptuită. Femeie foarte religioasă și delicată, Atia nu doar că își îndeplinea toate atribuțiunile fără cusur, dar firea ei plăcută o îndemna să guste în egală masură relaxarea și jocurile”.

Atia din serialul ROMA

LIMBA LATINĂ

Este adevarat ca romanii vorbeau limba latină , dar latina de vorbită pe străzile Romei era clar diferită de latina clasică, în care știința și-a găsit sursa de inspirație pentru multe denumiri și în care au vorbit și au scris marii autori clasici. Limba latină clasică este limba care se studiază în prezent în universități, aceeași cu limba în care erau scrise majoritatea manuscriselor și textelor din Evul Mediu Occidental. Latina Vulgata, sau latina vulgară era limba vorbită de cetățenii romani și în același timp limba din care au evoluat mai apoi limbile romanice precum italiana, sarda, româna, franceza, spaniola.

Cicero

Titus Livius

PATRICIENII ȘI PLEBEA

Contemporanii noștri s-au obișnuit să creadă ca plebeii erau amărâții, cerșetorii și muritorii de foame de pe strazile Romei. Istoria demonstrează că plebea nu trebuie confundată cu lipsa de mijloace și cu sărăcia. In realitate populatia Romei era împărțita doar în două categorii sociale – patricienii, adică clasa de privilegiați, nobili și conducători militari și restul populației. Restul erau denumiți plebei și constituiau masa mare a populației. Aceștia erau de fapt negustori, agricultori, soldați de ranguri mici și medii, navigatori, prostituate, mercenari, practic orice tip de cetățean care nu era de rang nobil. Printre aceștia existau unii plebei foarte bogați, unii dintre ei mai bogați chiar decât mulți patricieni. Cu toate acestea bogația nu le schimba clasa, un născut plebeu murea plebeu. Patricienii și plebeii se deosebeau mult prin nivelul educației. Deasemenea, dintre patricieni erau aleși marii conducători ai legiunilor, ei fiind destinați de mici artei militare.

TOGA ROMANĂ PURTATĂ RAR

Imaginea încetățenită despre cetătenii Romei antice, îi prezintă de obicei îmbracați în togă. De fapt toga era o piesă de îmbracaminte formală și festivă, dar purtată rareori și în mod current de senatori. Să se spunem despre romani că purtau tot timpul togă, ar echivala cu ipoteza ca englezii ar fi purtat toți în trecut faimoasele pălării cilindru. Ceea ce evident ca nu a fost adevărat în ambele cazuri. Juvenal spune că: “Sunt multe părti ale peninsulei italice unde sincer sa fiu, un barbat poartă toga doar în momentul în care este îngropat. Romanul obișnuit poartă zilnic doar tunica sa”.

Toga, a fost considerată o haină distinctivă a Romei antice. Se prezenta ca o mantie compusă din șase metri de material în lungime, care era înfășurată savant în jurul corpului și era, în general, purtată peste o tunică. Toga era făcută din lână, iar tunica de sub ea era făcută,  în mod obișnuit, din pânză  simplă. După sec.al 2-lea e.A., toga a fost un articol de îmbrăcăminte purtat exclusiv de bărbați, și numai cetățenilor romani li sa permitea să poarte toga. După această perioadă, femeile trebuiau să poarte stola.

Basorelief de pe altarul Ara Pacis

Toga era o haină elaborată de tip rochie folosită anterior de către etrusci, popor care a trăit în Italia cu mult înainte de întemeierea Romei. Totuși toga este asociată cu portul specific roman deși a constituit un împrumut.