vineri, 14 octombrie 2011

MARELE ZID CHINEZESC - 8851,8 KM

 Marele zid chinezesc, mai lung decat se credea
In urma unor masuratori finalizate recent, au iesit la lumina portiuni intregi care nu fusesera luate in calcul, aflate in zone muntoase si desertice; potrivit acestora, zidul masoara cu 2.500 km mai mult decat se credea.
Cel mai mare monument al planetei, inclus in Patrimoniul UNESCO, masoara 8.851,8 km, fata de cei 6.300 km estimati pana acum mai ales in baza unor surse istorice. Specialistii in masuratori si cartografiere din Pekin au avut nevoie de doi ani pentru a masura cu precizie, prin intermediul tehnologiei cu raze infrarosii si a celei GPS, enorma bariera a carei constructie se crede ca ar fi inceput in anul 200 i.Ch, pe timpul dinastiei Ming. Dupa ce a rezistat timp de milenii, la ora actuala, integritatea zidului este puternic amenintata de schimbarile climatice si dezvoltarea infrastructurii.

După ce a rezistat invaziilor hoardelor mongole şi asaltului hunilor, Marele Zid Chinezesc este astăzi pe cale de dispariţie, ca urmare a neglijării şi a mineritului ilegal. 
În anumite zone, zidul este distrus în proporţie de 80%, fiind descoperite găuri imense în structura construcţiei.

Conform unui raport publicat în ziarul chinez People's Daily, o secţiune de 150 de kilometri din zona Laiyuan a fost distrusă în totalitate. Cauza ? Mineritul ilegal. Mulţi chinezi sfărâmă structura ce dăinuie de mii de ani în cautarea unor minerale preţioase.

Zidul din zona Laiyuan a fost construit în timpul dinastiei Ming, între 1368 şi 1644. Regiunea este bogată în nichel şi cupru, iar numeroase companii ilegale folosesc explozibili pentru a căuta aceste metale valoroase, afectând astfel structura zidului.
Cu excepţia unor segmente din apropierea Beijingului, cea mai mare parte a Marelui Zid Chinezesc nu este protejată de autorităţi.
Dong Waohui, vice-preşedintele Great Wall Association, afirmă că "singurele zone protejate sunt cele care sunt populare în rândul turiştilor, precum Badaling, în apropiere de Beijing. Dar acele segmente reprezintă doar 50 Km din lungimea zidului. Oamenii se gândesc doar la părţile celebre ale Zidului şi îşi închipuie că arată la fel peste tot ".

"În 2006, guvernul a dat o lege prin care se cere protejarea zidului, dar această problemă a căzut în sarcina oficialităţilor locale. Acestea ar trebui să includă în bugetul local bani pentru lucrări de întreţinere, dar acest lucru nu s-a petrecut", a adăugat Dong.
"Marea problemă nu este mineritul ilegal, ci faptul că nu există lucrări de întreţinere de niciun fel", a concluzionat Dong.

CICERO - DISCURS SCURT IN ANUL 55 e.A. - FOARTE ACTUAL

Bugetul trebuie echilibrat,
Tezaurul trebuie reaprovizionat,
Datoria publica trebuie micsorata,
Aroganta functionarilor publici trebuie moderata si controlata,
Ajutorul dat altor tari trebuie eliminat pentru ca Roma sa nu dea faliment.
Oamenii trebuie sa invete din nou sa munceasca in loc sa traiasca pe
spinarea statului."


( Cicero , anul 55 inainte de Hristos)

IN 2066-67 DE ANI NU S-A SCHIMBAT NIMIC. DE LA ROMANI NI SE TRAGE NECAZUL !!!

miercuri, 5 octombrie 2011

IMNURI DE STAT CU MELODII ROMÂNEAŞTI

Două melodii româneşti au fost folosite la imnurile Albaniei şi Israelului.  Albania are un imn a cărui melodie este compusă de Ciprian Porumbescu,  «Pe-al nostru steag e scris unire». Textul albanezilor este o traducere după aceeaşi melodie, dar are idei similare. Asta s-a întâmplat pentru că mişcarea de rezistenţă pentru eliberarea Albaniei îşi avea sediul la Bucureşti şi aşa au ajuns să se inspire de la noi. Albania şi-a câştigat independenţa în 1912 şi la acel moment avea acest imn.
Cazul Israelului este deosebit. Imnul acestui stat - „Hatikva"/ „Speranţă" - a fost inspirat dintr-o melodie populară românească, iar versurile îi aparţin poetului evreu Naftali Herz Imber, stabilit la Iaşi, spre sfârşitul secolului al XIX-lea. Melodia a devenit apoi imnul mişcării sioniste, iar în 1948, la înfiinţarea Israelului, s-a transformat în imn de stat.