ARHIVĂ FOTO COMUNISTĂ

                             Andrei Ianuarevici Vâșinski, Petru Groza și Gheorghiu -Dej la 14 martie  1945

                         Andrei Ianuarevici Vîșinski, Regina Mamă Elena și Regele Mihai, 6 martie 1945

      Instaurarea guvernului Petru Groza 6 martie 1945 - Gheoghe Gheorghiu - Dej, Petru Groza,
      Gh.Tătărăscu. In capul masei probabil un general rus (Vâșinski ?)

Regele Mihai I și Lucrețiu Pătrășcanu în Parlament - 1 decembrie 1946

 

Regele Mihai, un ofițer aliat și Gheoghiu-Dej de 9 mai 1946 - un an de la victorie 

Gheorghiu-Dej și cele douî fiice. Lica (Vasilica) la stânga și Tanti, fiica cea mică, la dreapta.

Gheoghiu-Dej,Petru Groza, Lotar Rădăceanu și alți membri ai guvernului alături de Vîșinschi, Gen. Vinogradov, Gen. Lusaicov, în vizită la Legația Sovietică cu prilejul reunirii Nordului Transilvaniei la România - 11 martie 1945. Petru Groza în centru între generalii ruși. Gheorghiu-Dej lateral în dreapta.

                                        Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ana Pauker - 1946



www.agero-stuttgart.de 

Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965.„Fototeca online a comunismului românesc”Cota: 7/1965

 O parte a delegaţiilor de peste hotare participante la funeraliile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Dată/loc: Bucureşti, 24 martie 1965 Cota: 134/1954

Conducătorii de partid şi de stat privesc demonstraţia oamenilor muncii din Capitală, cu prilejul zilei de 1 mai 1965.Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965

 Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965. Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 9/1965

 Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965. Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 12/1965

 Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965. Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 14/1965 Ca la CAP

 Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965.Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 15/1965

 Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965.Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 16/1965

Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965 Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 17/1965

  Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965.Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 20/1965

 Recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965.Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1965 Cota: 23/1965

 Imagine de la Congresul al IX –lea al P.C.R. Dată/loc: Bucureşti, iulie 1965 Cota: 25/1956

Într-una din salile Palatului Congreselor, pe timpul desfăşurării lucrărilor Congresului al IX-lea al P.C.R .Dată/loc: Bucureşti, iulie 1965 Cota: 27/1965

 Congresul al IX-lea al P.C.R.- conducătorii de partid într-un grup de delegaţi. Dată/loc: Bucureşti, iulie 1965 Cota: 28/1965

 Congresul al IX-lea al P.C.R. – Nicolae Ceauşescu se întreţine cu delegatul sovietic şi cu cel chinez.

Dată/loc: Bucureşti, iulie 1965 Cota: 30/1965

 Congresul al IX –lea al P.C.R.- C.C. al P.C.R., ales de către Congres. Dată/loc: Bucureşti, iulie 1965

Cota: 46/1965

Aspect din timpul lucrărilor celui de al VIII-lea Congres al U.T.C- ului. Dată/loc: Bucureşti, iulie 1965 Cota: 1/1966

 Aspect de la semnarea Comunicatului comun cu privire la vizita oficială în ţara noastră a preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia – Iosip Broz Tito Dată/loc: Bucureşti, 23 aprilie 1966 Cota: 16/1966

 Nicolae Ceauşescu la recepţia dată la Snagov, în cinstea zilei de 1 Mai

Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1966 Cota: 31/1966

 Aspect din tribuna oficială cu prilejul demonstraţiei oamenilor muncii din Capitală

Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1966  Cota: 29/1966

Aspect de la semnarea Comunicatului comun cu privire la vizita oficială în ţara noastră a preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia – Iosip Broz Tito

Dată/loc: Bucureşti, 23 aprilie 1966 Cota: 23/1966

Nicolae Ceauşescu la recepţia dată la Snagov, în cinstea zilei de 1 Mai

Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1966 Cota: 35/1966

 Aspect de la recepţia care a avut loc la Snagov cu prilejul zilei de 1 Mai

Dată/loc: Bucureşti, 1 mai 1966 Cota: 50/1966

 Deschiderea oficială a Muzeului de Istorie a Partidului Comunist, a Mişcării Revoluţionare şi Democratice din România  Dată/loc: Bucureşti, 6 mai 1966 Cota: 53/1966

Nicolae Ceauşescu semnând în cartea de onoare a Muzeului de Istorie a Partidului Comunist, a Mişcării Revoluţionare şi Democratice din România Dată/loc: Bucureşti, 6 mai 1966 Cota: 78/1966

Aspect de la adunarea festivă organizată cu prilejul aniversării a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist RomânDată/loc: Bucureşti, 7 mai 1966 Cota: 84/1966

Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Suceava

Dată/loc: Suceava  Cota: 107/1966

Membri ai conducerii de partid şi de stat vizitând regiunea Argeş (Piteşti)

Dată/loc:        Cota: 112/1966

 Membri ai conducerii de partid şi de stat vizitând regiunea Argeş (Piteşti)

Dată/loc: Pitești   Cota: 113/1966

 Membri ai conducerii de partid şi de stat vizitând regiunea Argeş (Piteşti)

Dată/loc: Pitești  Cota: 115/1966

                                          1980 - cozi interminabile la produse alimentare

                                    1 mai 1946 - puține pancarde, puține femei

                                                                            1 mai 1953

MONUMENTUL SUVOROV ÎN ELVEȚIA

La 100 ani după înfrângerea trupelor rusești conduse de generalul Alexandr Suvorov (la 25 septembrie 1799) în Elveția de către trupele franceze, Rusia a primit de la Elveția un mic petec de teren (563 mp) pe locul (la nord de orașul Andermatt) unde își pierduseră viața 700 soldați ruși, ca să ridice un monument (de fapt o cruce gigantică, de 28 m înălțime) în memoria celor căzuți. Petecul de pământ este considerat în mod greșit o exclavă a Rusiei, deoarece aria ține ca drept internațional de statul Elveția. Rusia este doar proprietara ariei (drept civil).

CEL MAI MARE CAMION - BELAZ

Gigantul se numeşte Belaz 75710 şi provine din Belarus. Belaz este un producător de camioane de carieră. Iar moelul 75710 este cel mai nou produs al său. Totodată, este cel mai mare camion de carieră din lume.

Belaz 75710 se foloseşte de acelaşi tip de sistem de propulsie pe care Opel Ampera l-a promovat: maşina se urneşte folosindu-se de patru motoare electrice (dispuse câte unul la fiecare roată), iar motoarele termice sunt folosite doar pentru a alimenta acumulatorii electrici. Spre deosebire de Opel Ampera, Belaz 75710 are două motoare termice. Mai exact, două V16-uri diesel care produc, fiecare, câte 2.332 de cai-putere şi 9.313 Newtoni-metru de cuplu motor. Acestea alimentează cele patru motoare electrice - care livrează, fiecare, câte 1.632 de cai-putere. Inmulțind cu patru se va ajunge la 6.526 de cai-putere. Electric. Cele 8 roţi sunt şi ele gigantice, având un diametru de circa 4 metri fiecare.

Aşadar, este cea mai mare maşinărie electrică din lume. Şi când spunem mare, ne referim la 810-tone total. Are 20,6 metri lungime, 9,8 metri lăţime şi 8,1 metri înălţime. Sistemul de propulsie electric îi conferă tracţiune integrală şi o viteză maximă de 64 de kilometri la oră „la gol”. Iar când este pus la treabă, Belaz 75710 poate căra până la 450 de tone.în regim normal și până la 496 de tone în regim maximal. Este demn de menţionat, are „dimensiuni compacte”

BELAZ­75710

450 mt 496 t Payload Capacity (capacitatea de sarcină utilă)

ROMÂNIA IN STATISTICA EUROPEANĂ

Statistică europeană la adresa României

1. Cea mai bisericoasă Țară din Uniunea Europeană (locul 1 la numĂrul de biserici pe cap de locuitor).

2. Cea mai înapoiată țară europeană (45% dintre români n-au WC în casă, fată de 2% în Europa).

3. Românii au doar jumătate din puterea de cumpărare a europeanului mediu, dar işi petrec timpul liber în mall-uri și hypermarket-uri și contruiesc noi mall-uri și hypermarket-uri, în ciuda crizei.

4. România este țara cu cea mai dură lege anti-arme din lume, singura care iși ține poporul complet dezarmat (motivând prin siguranța populației), dar este țara cu cea mai mare coruptie din Europa – (Curtea de Conturi: din 15 miliarde de euro pe an achiziții publice, 6.2 miliarde se fură, adică 40% ).

5. România este printre puținele țări care interzic complet prostituția (pe motive de moralitate), dar este cel mai mare exportator de prostituate din Uniunea Europeană (peste Rusia și Ucraina), conform EU Observer.

6. România este țara cu cel mai mic șomaj oficial din ultimii 25 de ani, în medie, dar este singura țară unde 50% din familii declară că nu au niciun membru angajat; iar 25% din familii au doar un membru angajat.

7. România este printre țările cu cei mai multi absolvenți de universitate din lume, raportat la populație, dar este țara cu doar 2 universități în top 1000: Universitatea din București ocupă locul 986 și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, locul 987, conform clasamentului realizat de Center for World University Rankings, în 2015.

8. România este țara unde școala este susținută până la sfârşitul liceului (în sensul că liceul e gratuit), dar este pe locul 1 în Europa la școlari analfabeți (30%), iar 42% dintre români cred ca Soarele se învarteşte în jurul Pământului.

9. România este țara cu cel mai mare procent de insatisfacție la adresa clasei politice; românii se plâng în mod constant de corupția și incompetența politicienilor lor. Dar este singura țară unde nu a avut loc nici un miting anti-corupție în ultimii 26 de ani și unde participarea publicului la acțiuni anti-corupție este minimă.

10. România este țara cu cea mai mică absorbție a banilor europeni, dar este țara cu cel mai mare procent de bani europeni furați (din puținul folosit) motiv pentru care Uniunea Europeana a tăiat fondurile pentru infrastructură.

CARAGIALE - AVENTURI AMOROASE

Nottara era cu 7 ani mai tânăr decât Caragiale.

Caragiale si Nottara erau colaboratori si prieteni la cataramă, fapt care nu l-a impiedicat pe dramaturg sa-i facă ochi dulci sotiei actorului - Amelia Wellner.

"Nenea Iancu" a lăsat principiile deoparte, incă o dată, și a ispitit-o pe doamna Nottara, actriță si ea. Intâlnirile amoroase se consumau chiar in patul conjugal al familiei Nottara, până când, inevitabil, sotul încornorat a aflat de adulter.

Intr-o după-amiază, când nimic nu anunța “furtuna” pe Bulevardul Dacia, Nottara (despre care amanții credeau că este plecat în turneu) a deschis ușa dormitorului conjugal și și-a găsit partenera de viață, pe jumatate dezbrăcată, în pat, lângă Caragiale. Culmea e că dramaturgul îi și purta, fără jenă, halatul și papucii lui de casă, lucru care l-a  determinat pe actor să aibă o replică monumentală:

- Coane, am înțeles să-mi iei nevasta, dar și halatul, și papucii?!"

Presa vremii, respectiv ziarele "Democrația" și "România Liberă", a relatat scena: "Balamuc la Teatrul National din cauza boroboatelor directorului (I.L.Caragiale)”. Scandalul pornise de la surprinderea directorului, de către Nottara, în patul soției sale, actrița Amelia Wellner, cu care era căsătorit încă din octombrie 1883.

Din acest moment, nimic n-a mai putut reface relația dintre ei, dovadă că, mai târziu, când Caragiale a fost numit director al Teatrului cel Mare, acolo unde Nottara juca, cel din urmă și-a dat demisia.

Dar Caragiale a avut o aventură și cu Veronica Micle, marea iubire a lui Eminescu.

El avea 28 de ani, era neînsurat, ea avea 30 de ani și era văduvă !

Caragiale era cu 2 ani mai tânăr decât Eminescu. 

Caragiale urma să plece la Viena. Un amic, dorind să fie spiritual:

- Când te intorci de la Viena, să-mi aduci și mie un sifilis vienez!

Caragiale îl intreabă: - Și dacă nu te găsesc acasă, pot să-l las doamnei?