Când spunem Sfinx ne gândim desigur la Marele Sfinx de la Giza (Gizeh), din Egipt, dar acesta a devenit şi un simbol puternic în Grecia, Fenicia şi în Siria. De fapt, ghicitoarea Sfinx-ului îşi are originile în mitologia greacă. Conform grecilor antici, dacă cineva se întâlnea cu Sfinx-ul, era întrebat: "Care este creatura care dimineaţa umblă în patru picioare, după-amiaza în două, iar seara în trei ?". Dacă răspunsul era greşit, Sfinx-ul îi devora, iar dacă era corect, Sfinx-ul se autodistrugea. Singura persoana despre care se spune că a supravieţuit întâlnirii cu Sfinx-ul a fost eroul grec Oedip, care ar fi răspuns "omul": O fiinţă umană se târăşte în patru labe când e copil, merge pe două picioare când e adult şi cu o cârjă în calitate de al treilea picior atunci când îmbătrâneşte.
Deşi ghicitoarea a fost rezolvată, Marele Sfinx nu s-a autodistrus şi a rămas un subiect care ridică multe semne de întrebare: Cât de vechi este? Cine l-a construit? Şi care a fost scopul pasajelor interioare?
Teorii
Arheologii au polemizat despre vechimea Marelui Sfinx. Conform concepţiei convenţionale, Sfinx-ul datează din jurul anului 2.500 e.A şi a fost construit de Faraonul Kafre. Totuşi, în 1989, autorul John Anthony West şi geologul Robert M. Schoch au determinat că cea de-a doua piramidă ca mărime era mult mai veche şi că Faraonul a remodelat-o doar, după gustul său.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu