Nenumărate mănăstiri vechi s-au clădit în locuri izolate,
departe de agitația marilor localități. Pentru a ajunge la ele este nevoie
demultă hotărâre spirituală și fizică.
In vechime, unele erau foarte greu accesibile.
Doar cei mai hotărâți adepți puteau și pot ajunge la
aceste locuri sfinte, în timp ce călugării se simt mai aproape de divinitate,
în pace și singurătate.
In ziua de azi, totuși, cele mai multe dintre aceste
mănăstiri au devenit atracții turistice. Mai multe căi de acces, cum ar fi
frânghiile și scările înguste, au fost montate în beneficiul turiștilor.
Mănăstirile
încă arată formidabil, iar turiștii sunt nevoiți să escaladeze sute de metri pe
pentru a ajunge la ele.
1. Mănăstirile de la Meteora, Grecia
Meteora (în limba greacă, Meteora înseamnă
„suspendat în aer” sau „sus în ceruri”). In acel loc muntos și spectaculos se
află astăzi populate numai un grup de șase mănăstiri,
fiind totuși unul dintre cele mai
importante complexe de mănăstiri ortodoxe din Grecia, al doilea după Muntele
Athos.
In prezent există 24 de mănăstiri, unele se găsesc
într-o stare de ruină (Sfântul Duh, Sfântul Dimitrie, Sfântul Nicolae
Padova și altele), în timp ce altele se conservă foarte bine, intacte și
funcționează (Marele Meteor, Varlaam, Sfânta Treime, Sf. Ștefan, Rusanou, Sf.
Nicolae). Toate au fost ridicate pe vârfuri de stâncă, cu laturi spre abisuri înfricoșetoare. In
timpul perioadei de mare instabilitate politică din secolul al 14-lea, mănăstirile
erau construite în locuri aproape inaccesibile, pentru a fi ferite de incursiunile de jaf ale otomanilor.
Mănăstirile au fost construite pe niște piscuri de
stâncă, fasonate de intemperiile mileniilor la peste 400 de metri deasupra Văii
Peneas și a orășelului pitoresc, Kalambaka.
Spre înălțimi urcă o șosea rlativ îngustă și
șerpuitoare pe care autocarele se străduiesc din greu. Principala parcare, extrem
de înghesuită, se află în fața mănăstirii Marele Meteor (sau Marea Meteora),
fiind despărțită de aceasta de vale adâncă. Turiștii coboară în adâncimea văii
și apoi urcă la mănăstire pe scări
înguste de piatră. Fețele bisericești traversează vale pe calea aerului de-a
lungul unui cablu pe care circulă o cabină deschisă de formă dreptunghiulară. Materialele
și alimentele mănăstirii se ridică cu coșuri legate de o frânghie cu scripete.
La începuturi acest mod de ridicare era folosit și pentru feșele bisericești.
In anii ‘90 la începutul șoselii de acces se putea
vedea pe dreapta o grotă prelungă, la circa 25-30 de metri de baza stâncii
respective în care locuia un pustnic. El era alimentat cu grijă de locuitorii
din Kalambaka.
2.
Mănăstirea Taung Kalat,
3.
Mănăstirea Taktsang Palphug,
2.
Mănăstirea Taung Kalat, Myanmar
Mănăstirea
Taung Kalat este situată la altitudinea de 737 de metri, în vârful unui vulcan
stins. La lăcașul de cult se poate ajunge urcând 777 de trepte.
De sus se deschide o priveliște spectaculoasă. La
nord-vest pot fi admirate templele din Bagan, iar la est peisajul este dominat
de piscul împădurit Taung Ma-gyi. Acolo
se află un crater vulcanic imens, cu o lățime de 610 metri și o adâncime de 914
metri.
3.
Mănăstirea Taktsang Palphug, Bhutan
Mănăstirea Taktsang este cunoscută și drept „Cuibul
Tigrului”. Ea este situată pe o faleză stâncoasă abruptă, la
aproximativ 900 de metri deasupra Văii Paro. Pantele stâncoase sunt foarte abrupte, aproape
verticale, iar clădirile mănăstirii sunt construite în stâncă. Deși pare
inaccesibil, complexul religios poate fi vizitat din mai multe direcții.
Există o cărare prin pădure, situată la nord-vest, și
o potecă în sud, cea mai des folosită de credincioși. O altă cale de acces se
află în nord. O cărare pentru asini care duce la mănăstire trece printr-o
pădure de pini, decorată cu steaguri de rugăciune.
4. Mănăstirea Sumela, Turcia
Mănăstirea Sumela este construită pe falezele
stâncoase ale Văii Altindere, din Turcia. Se află la o altitudine de
aproximativ 1.200 de metri și este o atracție turistică importantă a Parcului
Național Altindere.
Mănăstirea a fost fondată în anul 386
e.N., în timpul domniei împăratului Theodosius I-ul. Legenda spune
că doi preoți au construit mănăstirea, după ce au descoperit o icoană făcătoare
de minuni a Fecioarei Maria într-o peșteră din munte.
De-a lungul istoriei sale, mănăstirea a decăzut la
stadiul de ruină de mai multe ori și a fost restaurată de mai mulți împărați. Clădirea
a ajuns la forma sa actuală în secolul al XIII-lea, după ce a crescut în
importanță în timpul domniei lui Alexios al III-lea. Lăcașul de cult a fost
abandonat după Primul Război Mondial, odată cu începutul schimbului de
populație dintre Grecia și Turcia.
Atunci, aproximativ două milioane de etnici greci și
turci au fost nevoiți să-și abandoneze comunitățile istorice și să se întoarcă
în țara de care aparțineau ca etnie. Clădirea a fost goală timp de decenii,
înainte de a fi parțial restaurată și readusă la viață ca muzeu.
5. Mănăstirea Hanging, China
Templul Hanging este situat într-un canion, la
picioarele Muntelui Heng, în provincia Shanxi
din China. Templul este construit în faleza stâncoasă, la
aproximativ 75 de metri deasupra pământului. Clădirea este rezemată de bârne de lemn înfipte în
munte. Peste 40 de săli, cabinete și pavilioane comunică între ele prin
coridoare, poduri și podețe de lemn. Toate acestea
sunt distribuite egal și echilibrate ca înălțime. În templu se află peste 80 de statui turnate în bronz sau fier, statui sculptate în lut
și gravuri în piatră rămase moștenire de la mai multe dinastii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu