In
1793, revoluţionarii francezi, cel puțin de sălbatici ca bolșevicii lui Lenin,
au pătruns în cripta din Basilica Sfântul Denis din apropiere de Paris şi au
pângărit mormintele regilor Franţei decapitându-i şi aruncându-le trupurile
într-o groapă comună împreună cu cadavrele nobililor ghilotinaţi.
Efigiile regelui Ludovic al XVI-lea și a Mariei Antoanetta
Efigiile regelui Ludovic al XVI-lea și a Mariei Antoanetta
Printre rămăşiţele pângărite atunci se afla şi mumia
regelui Henric al IV-lea al Franţei, primul monarh francez din familia de
Bourbon.
Capul lui Henric a fost furat, se pare, de un
regalist, şi timp de peste două secole a fost transmis din om în om în colecţii
private până a fost redescoperit în ianuarie 2010 de un jurnalist, Stephane
Gabet.
Revoluţionarii ar fi distrus Basilica Sfântului Dennis
cu totul dacă arheologul Alexandre Lenoir nu ar fi reuşit să-i convingă pe
liderii revoluţiei că biserica cu efigiile sale este un monument istoric de
patrimoniu.
Mormântul regelui Henric al Vi-lea și al reginei Maria de Medici
Mormântul regelui Henric al Vi-lea și al reginei Maria de Medici
Lenoir a reuşit să includă Basilica Sântul Denis în
Muzeul Monumentelor Franceze, datorită sculpturilor şi frescelor care
împodobesc mormintele regilor Franţei.
După exilarea lui Napoleon Bonaparte pe insula Sfânta
Elba, monarhia a fost restaurată, iar familia de Bourbon a ordonat ca
rămăşiţele regelui decapitat Ludovic al XVI-lea şi ale Mariei Antoaneta să fie
recuperate.
Anchetatorii regali au descoperit în iarna lui 1815
nişte rămăşiţe despre care s-a presupus că ar aparţine ultimilor monarhi
francezi. O portjartieră, care se pare că i-a aparţinut reginei, a fost
descoperită cu rămăşiţele care i-au fost atribuite.
In 1817 au fost dezgropate osemintele regilor Franţei
care fuseseră aruncate de revoluţionari într-o groapă comună, dar a fost
imposibil de stabilit care oase aparţin cărui rege sau regină .
Din ordinul regelui Ludovic al XVIII-lea, rămăşiţele
predecesorilor săi au fost îngropate într-un osuar în cripta bisericii în
spatele a două plăci de marmură pe care sunt scrise numele tuturor membrilor
caselor regale franceze care fuseseră înmormântaţi în basilică până la
Revoluţia Franceză, când le-au fost pângărite mormintele.
Un cap îmbălsămat, despre care se zvonea că ar fi fost
al lui Henric al IV-lea, a fost păstrat în colecţii private timp de 200 de ani.
In ianuarie 2010, jurnalistul francez Stephane Gabet a
reuşit să-i dea de urmă până în podul casei unui funcționar însărcinat cu
încasarea impozitelor, Jacques Bellanger.
Potrivit lui Gabet, un cuplu a cumpărat capul
mumificat la o licitaţie de la începutul secolului al 20-lea, iar Bellanger l-a
achiziţionat de la soţie în anul 1955.
In
2010, o echipă de specialişti condusă de doctorul Philippe Charlier, expert în
medicină legală, a analizat capul mumificat la Spitalul Universitar Raymond
Poincare din Garches. Cercetătorii au descoperit, că într-adevăr, acesta este
capul pierdut al lui Henric al IV-lea.
Catedrala din Saint-Denis, cunoscută și ca Basilica Saint-Denis, este o biserică gotică aflată în centrul orașului Saint- Denis, acum o suburbie din nordul Parisului. Clădirea este de importanță istorică și arhitecturală, deoarece capela sa, terminată în 1144, este considerată a fi prima biserică gotică.
Catedrala din Saint-Denis, cunoscută și ca Basilica Saint-Denis, este o biserică gotică aflată în centrul orașului Saint-
Din secolul al X-lea și până în anul 1830 toți regii Franței, cu trei excepții, au fost îngropați în această biserică. În cursul Revoluției Franceze a avut loc profanarea mormintelor regale din Saint-Denis (pe larg: Profanation des tombes de la basilique Saint-Denis).
- Clovis I (465–511)
- Childebert I (496–558)
- Arégonde (c.515–c.573)
- Fredegonde (soția lui Chilperic I) (?–597)
- Dagobert I (603–639)
- Clovis al II-lea (635–657)
- Charles Martel (686–741)
- Pepin cel Scurt (714–768) și soția sa Bertrada de Laon (726–783)
- Carloman I rege al francilor (c.751–771)
- Carol cel Pleșuv (823–877) și soția sa, Ermentrude de Orléans (823–869)
- Carloman, rege al francilor de vest (866–884)
- Robert al II-lea cel Pios (972–1031) și Constance de Arles (c. 986–1032)
- Henric I al Franței (1008–1060)
- Ludovic al VI-lea al Franței (1081–1137)
- Ludovic al VII-lea al Franței (1120–1180) și Constance de Castilia (1141–1160)
- Filip al II-lea al Franței (1180–1223)
- Ludovic al IX-lea al Franței (1214–1270)
- Carol I al Neapolelui (1226–1285), rege al celor Două Sicilii (1266–85).
- Filip al III-lea cel Curajos (1245–1285)
- Filip al IV-lea cel Drept (1268–1314) și mama sa Isabela de Aragon (1247–1271)
- Leon al V-lea, rege al Armeniei (1342–1393)
- Ludovic al XII-lea al Franței (1462–1515)
- Francisc I al Franței (1494–1547)
- Henric al II-lea al Franței (1519–1559) și Caterina de Medici (1519–1589)
- Francisc al II-lea al Franței (1544–1560)
- Carol al IX-lea al Franței (1550–1574) (no monument)
- Henric al III-lea al Franței (1551–1589), de asemenea rege al Poloniei
- Henric al IV-lea al Franței (1553–1610)
- Ludovic al XIII-lea al Franței (1601–1643)
- Ludovic al XIV-lea al Franței (1638–1715)
- Ludovic al XV-lea al Franței (1710–1774),
- Ludovic al XVI-lea al Franței (1754–1793) și Maria Antoaneta (1755–1793)
- Ludovic al XVII-lea al Franței (1785–1795) (numai inima sa; corpul său a fost aruncat într-o groapă comună)
- Ludovic al XVIII-lea al Franței (1755–1824)
Alți membri ai familiilor regale și nobili
- Blanche a Franței (fiica lui Filip al IV-lea)
- Nicolas Henri, Duce de Orléans (1607–1611), fiu al lui Henric al IV-lea
- Gaston, Duce de Orléans (1608–1660), fiu al lui Henric al IV-lea
- Marie de Bourbon, Ducesă de Montpensier (1605–1627), soția lui Gaston
- Marguerite de Lorena (1615–1672), Duesă de Orléans și a doua soție a lui Gaston
- Anne Marie Louise d'Orléans (1627–1693), la Grande Mademoiselle
- Marguerite Louise d'Orléans (1645–1721), Mare Ducesă de Toscana
- Jean Gaston d'Orléans (1650–1652), Duce de Valois
- Marie Anne d'Orléans (1652–1656), Mademoiselle de Chartres
- Henrietta Maria a Franței (1609–1669), soția lui Carol I al Angliei și Scoției
- Philippe I, Duce de Orléans (1640–1701), fratele regelui Ludovic al XIV-lea
- Prințesa Henrietta a Angliei (1644–1670), prima soție a lui Philippe
- Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului (1652–1722), a doua soție a lui Philippe
- Maria Theresa a Spaniei (1638–1683), soția lui Ludovic al XIV-lea
- Louis al Franței (1661–1711), le Grand Dauphin
- Maria Anna Victoria de Bavaria (1660–1690), Delfină a Franței, soția lui Louis
- Prințesa Anne Élisabeth a Franței (1662), fiica lui Ludovic al XIV-lea
- Prințesa Marie Anne a Franței (1664), fiica lui Ludovic al XIV-lea
- Marie Thérèse a Franței (1667–1672), fiica lui Ludovic al XIV-lea
- Philippe Charles, Duce de Anjou (1668–1671), fiu al lui Ludovic al XIV-lea
- Louis François al Franței (1672), Duce de Anjou, fiu al lui Ludovic al XIV-lea
- Philippe al II-lea, Duce de Orléans (1674–1723), Regent al Franței
- Louis al Franței (1682–1712), Duce de Burgundia
- Marie Adélaïde de Savoia (1685–1712), Ducesă de Burgundia
- Louis al Franței (1704–1705), Duce de Bretania
- Louis al Franței (1707–1712), Duce de Bretania
- Charles al Franței (1686–1714), Duce de Berry
- Marie Louise Élisabeth d'Orléans (1695–1719), Ducesă de Berry
- Charles d'Alençon(1713) Duce de Alençon
- Marie Louise Élisabeth d'Alençon (1714)
- Marie Leszczyńska (1703–1768), soția lui Ludovic al XV-lea
- Louise Élisabeth a Franței (1727–1759), Ducesă de Parma
- Henriette a Franței (1727–1752), fiica lui Ludovic al XV-lea
- Louise a Franței (1728–1733), fiica lui Ludovic al XV-lea
- Louis al Franței (1729–1765), Delfin al Franței
- Infanta Maria Teresa Rafaela a Spaniei (1726–1746), prima soție a lui Louis
- Maria Josepha de Saxonia (1731–1767), a doua soție a lui Louis
- Philippe al Franței (1730–1733), Duce de Anjou
- Prințesa Marie Adélaïde a Franței (1732–1800), fiica lui Ludovic al XV-lea
- Prințesa Victoire a Franței (1733–1799), fiica lui Ludovic al XV-lea
- Prințesa Sophie a Franței (1734–1782), fiica lui Ludovic al XV-lea
- Prințesa Louise a Franței (1737–1787), fiica lui Ludovic al XV-lea
- Louis Joseph, Delfin al Franței (1781–1789), primul fiu al lui Ludovic al XVI-lea și al Mariei Antoaneta
- Prințesa Sophie Hélène Béatrice a Franței (1786–1787), a doua fiiccă a lui Ludovic al XVI-lea și al Mariei Antoaneta
- Henri de La Tour d'Auvergne, Viconte de Turenne (1611–1675), Mareșal General al Franței.
- Anne de Bretania, Ducesă de Bretania (1477–1514)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu